Ursul Wombat

Ursul marsupial wombat traieste in Australia. Exista doua specii de asfel de ursi: cei obisnuiti si cei cu nas paros. Saculetul marsupian este bine desvoltat, iar puii se simt minunat aici. Wombati se hranesc cu iarba si radacini. Sunt animale nocturne, adica dorm ziua si devin active pe timp de noapte. Isi construiesc un sistem de vizuini subterane cu ajutorul ghearelor si dintilor. Culoarea blanii are diferite nuante: de la bej la maro, negru sau gri. Excrementele wombatilor sunt folositoare pentru fabricarea hartie. Astfel, orasul Burnie, afla la nord-vest de Tazani, a devenit puct de actractie pentru vizitatori care isi doresc un suvenir australian.

Zebra

Zebra este intalnita in campie, in zone deschise, dar si in munti, in Africa. Are capul alb cu pete maro, fata de culoarea maro deschis si corpul alb-argintiu sau alb-galben cu dungi negre.
Ajunge la 1,5 metri inaltime si cantareste intre 200 de kg si 500 de kg.
Zebrele raman impreuna cu alte exemplare, formand turme, in interiorul carora se recunosc intre ele prin intermediul mirosului, a sunetelor sau a altor semne primare. Se hranesc cu plante, frunze si iarba si sunt dependente de apa, fiind nevoite sa calatoreasca mult pentru a o gasi. Cand o gasesc sunt capabile sa bea pana la 14 litri de apa pe zi.
Dungile o fac pe zebra diferita fata de restul familiei cailor. Principalul dusman al zebrei este leul. Ea se apara prin fuga, modul in care sunt dispuse dungile ajutand-o sa se piarda in zare, pradatorul neavand precizie in a o urmari. Mai ales daca sunt mai multe intr-o turma, urmarirea lor de catre dusmani devine imposibila, provocand confuzie cu atatea dungi.
Femelele tinere sunt capabile de reproducere la virsta de 2 ani, deci mult mai devreme decat masculii. Separarea de familia de origine si atasarea la o alta grupa se face la virste diferite pentru masculi si femele, ceea ce exclude practic consanguitatea si diminueaza posibilitatea ca un mascul si o femela provenind din acelasi parinte sa se regaseasca in cadrul unei familii.
Dupa imperechere, gestatia femelei dureaza un an, nasterea producandu-se repede, in numai 20 minute, in prezenta intregii familii. Femela care este gata sa nasca se culca pe o parte si se ridica imediat ce puiul a parasit complet corpul ei. Miscarea provoaca ruperea cordonului ombilical. Puiul are o evolutie extrem de rapida, la numai 15 minute de la nastere izbutind sa se ridice in picioare, iar dupa doua ore fiind capabil sa-si urmeze mama.
Timp de cateva zile, aceasta nu permite nimanui sa se apropie de pui, exceptie facand doar in cazul fratelui sau a surorii.
Abia dupa 10 zile manzul intra in contact cu restul familiei si primeste ingrijiri din partea tatalui, care-l vegheaza atent. Cand implineste 6-7 ani este intarcat. Femela se poate imperechea din nou, imediat dupa nastere, insa are de obicei un pui o data la doi ani.

Arici

Ariciul este un mamifer mic, lungimea corpului ajungand pana la aptoximativ 30 cm. Atunci cand se nasc, puii ariciului au corpul acoperit cu tepi moi. Pe masura ce creste, tepi acestora devin tot mai puternici.  Ariciul petrece cea mai mare atimpului pe sol, atunci cand se simte in pericol sau isi cauta hrana, se poate catara in copaci si poate inota in rau. Are o acuitate olfactiva foarte dezvoltata. Fta, piciorul si burtica sunt singurele locuri de pe corpul ariciului neaccoperit cu tepi. Cand trebuie sa se apere, ariciul isi strange corpul sub forma unui ghem. Pe corpul unui arici pot fi pana la 15.000 de ace !

Testoasa de uscat

Testoasele  de uscat stiu cum sa invinga arsita. Ele sapa o vizuina sub pamant si raman acolo vreme indelungata. Marginea din interiorul carapacei  are forma unei lopeti. Si asta  o ajuta mult pe testoasa  de uscat sa sape...    Mama-testoasa construieste cuibulaproape de vizuina. Ea depune ouale in cuib, apoi le acopera cu nisip. Imediat ce au iesit din oua, puii testoasei de uscat isi pot purta singuri de grija. Testoasele de uscat iubesc fructele si plantele care cresc in desert. Ele pot inmagazina in corpul lor aproximati un litru de apa.Asta inseamna cam patru pahare cu apa!

Caine Dingo

Cainii dingo sunt raspanditi  in toate regiunile Australiei, inclusiv in desert. Cel mai adesea. cainii dingo traiesc in grupuri care se numesc haite. O haita poate fi alcatuita din trei pana la doisprezece caini.Cainii dingo de desert au blana mai scurta decat fratii lor din alte zone. O alta deosebire este aceea ca dingo de desert au urechile mai mari. Acestea ii  ajuta sa elimine caldura si sa-si mentina temperatura corpului constanta. Iata de  ce cainilor dingo le este usor sa traiasca in desert. Daca te prinde noapte in Desertul Australiei , sa sti ca s-ar putea sa auzi urletele unui caine Dingo.  El scheauna pentru a le transmite celorlanti membri ai haitei locul in care se afla.

Camila

Camila poate supravetui vreme indelunga fara hrana si apa. Oare ce are in cocoasa? Ei bine, grasime! Si acasta grasime este cea care-i da energie camilei atunci cand nare apa. Camila are doua randuri de gene lungi care o ajuta sa vada bine, in ciuda nisipului. De asemenia, nasul camilei se poate strange pentru a o feri de nisipul ,,nesuferit''! Exista doua feluri de camila: bactriana (camila cu doua cocoase) si dromaderul ( care are o singura cocoasa). Dramaderi traiesc in nordul Africii si in Orentul Mislociu.     

Reni

Renii se gasesc aproape de Polul Nord, pe aproape toate continentele din imprejurimi: Asia, Europa si America, numai in zonele cu tundra arctica, si in padurea nordica (in Rusia, Canada, nordul Chinei, Scandinavia si Alaska).
Au aspectul asemanator cu al unui cerb mai mic, dar au mai multe kilograme decat acesta, aparand mai grasi. Copitele renului sunt mai late, ceea ce impiedica scufundarea animalului in mlastinile care se formeaza in sezoanele mai calduroase.
Blana este de culoare gri-bej in timpul iernii si cafenie pe perioada verii. In zona gatului si cefei are culoarea albicioasa-galbui, iar coada este marcata cu o dunga alba care are rol de semafor care ghideaza renii in recunoasterea intre ei. Desi blana renului este deasa si cu firul lung, nu da impresia de lana. Blana acestor animale retine aerul, ajutand astfel la incalzire si inot. Vara culoarea blanii se inchide, iar iarna se deschide.
Interesant in ceea ce-i priveste pe reni este faptul ca atat masculii, cat si femelele isi pierd coarnele vara. Cand acestea incep sa creasca din nou, sunt acoperite de piele si blana cu peri scurti, fiind foarte moi. Cu timpul, insa, se intaresc, iar pielea si blana care le acoperea cad.
Renul are o inaltime de 100 de cm, iar greutatea de aproximativ 150 de kg. Desi este greoi, acest animal poate alerga fara probleme. Sunt capabili sa alerge cu o viteza de 20-25 km/h.
Renii traiesc diferit in functie de zona in care se afla. Astfel, in Asia si Europa sunt grupati in colonii de femele cu puii lor. La conducerea acestor grupuri se afla o femela mai batrana. In aceste zone renii suporta prezenta omului, fiind aproape domesticiti. Oameni ii utilizeaza pentru tractiune, sau pentru lapte, carne si piele. Reni salbatici se mai pot gasi in America. Membrii grupului isi pasteaza un loc prestabilit chiar si in timpul deplasarii, pastrand in interior si protejand renii puternici si mamele cu puii lor.
Sunt vanati de numeroase carnivore ce traiesc in acele zone, printre care se numara ursul, lupul, vulpea si altii. Pentru a se apara renii fie isi folosesc coarnele, fie alearga din fata pericolului, viteza mare pe care o pot atinge constituind un avantaj considerabil.
Renul este un soi de sanitar, deoarece se hraneste cu licheni, plante de care alte rumegatoare nu se apropie. Consuma si iarba, dar nu o gasesc foarte des in locurile unde traiesc. Lichenii sunt gasiti indiferent de anotimp, iarna fiind scosi la suprafata cu ajutorul coarnelor si copitelor renilor.
In Finlanda renii poarta denumirea de "Poro".

Gazela-dorcas

Mod de viata:

Inainte de perioada de imperechere gazela-dorcas devine tot mai preocupata de marcarea teritorului. Isi depune dejectiile in gramajoare mici, ce au rolde hotar intre teritorii si in functie de posibilitati tin la  dinstanta ceilanti masculi. Initia scurma solul alternativ cu membrele anterioare, iar apoi inainteaza tinundu-si membrele posterioare intinse si tragandu-le dupa ea, timp in care abdomenul aproape ca atinge solul. Inainte sa se ridice pe membrele posterioare, urineaza si defeca in aceasta pozitie nobisnuita.

Pupaza

Mod de viata:                                                                                                                                                                          Pupaza are pe cap o creasta dinpene, cu varfuri negre.Aceasta se deschide asemanator unui evantai daca  pasarea este speriata sau agitata. daca pupaza coboara pe o creanga sau pe sol, creasta se deschide din nou, pentru scurta vreme. In aer este  usor de recunoscut,  nu dar datorita coloritului sau, ci si  datorita zborului caracteristic, unduit si inegal, cu batai iente din aripi. Desi pupaza para mai degraba inceata si neajutorata, poate zbura cu o viteza uimitoare. Incearca sa scape din calea pasarilor rapitoare,  cum este soimul, zburand deasupra acestora, pentru a nu putea fi prinsa. In luna august, pupaza isi paraseste locul de cuibarit si pleaca pentru a ierna in Africa, la sud de Sahara, cateodata si in apropierea Marii Mediterane. Daca in luna aprilie, temperatura incepe din nou sa creasca in nordul indepartat, se intorc.