Cintezele decorative

   Mod de viata :

                  Cintezele decorative sunt pasari sociabile , ce alcatuiesc grupuri in afara perioadei de clocit. Un stol   caracteristic poate fi alcatuit din multe specii , chiar si specile de pasari-croitor cu care se inrudesc. Atat in libertate cat si in captivitate , pare ca toti membrii stolului isi sincronizeaza miscarile. Pasarile se hranesc impreuna si isi iau zborul in acelasi timp, iar in timpul zborului stolul pare a fi o singura entitate. Comportamentul grupului este coordonat probabil de un sistem de semnale acustice. Se presupune ca aterizarea si decolarea sunt reglate de diferite tipete , la fel ca si celelalte miscari din timpul zborului. Celelalte manifestari comune , ca de exemplu ingrijitea penelor , intaresc relatile din cadrul grupului.

Renul

Mod de viata:

        Tara renilor este atat tundra nordica cat si padurea de conifere din Taiga. In aceasta clima aspra cu ingheturi frecvente , renii traiesc in turme . Cea mai mica turma este compusa cel putin  din 20 de animale , iar cea mai mare , uneori numara mai multe mii de exemplare. Ziua turma este permanenta in miscare dupa hrana , pe pamantul lipsit de vegetatie. Renul nu are o vedere deosebit de buna si de aceea se bazeasa pe mirosul sau dezvoltat , atat in  cautarea hranei  cat si in depistarea pericorelor.
            Primavara , turmele de reni alatura si migreaza impreuna catre pasunile de vara. In acest caz sunt pe drum reregula chiar si 200 de mii de animale , ce se deplaseaza spre teritori mai inierbate.
           La prima zapada se aduna din nou pentru reintoarcerea la adapostul de iarna. Migratia periodica , in functie de anotimp , are loc printr-un mers rapid , la trap. Renul poate sa atinga viteza de 60-70 km pe ora , dar in timpul migratiei este mult mai lent.
          Renul este un inaator excelent datorita fortei portante data de parul cu fir gros,care inmagazineaza aerul ,  astfel renul traverseaza inotant cu usurinta  parauri , rauri sigolfuri late , ce ii apar in drum in timpul migratiei . Nu toate specile de reni migreaza , unele turme raman pe loc tot timpul anului in luminisurile din paduri.
             

Papagalul de mare

Habitat

Papagalul de mare se lasa cel mai adesea purtat de valuri, asemeni unui dop de pluta, in marile Polului Nord si ale oceanului Atlantic, la mai multe sute de cilometri de uscat. Atunci ii putem intalni indeosebi, singuri sau in perechi. Odata cu venirea primaverii insa, soses cu sute la malul mari pentru depunerea oualor. Isi apara cuibul deasupra stancilor pe pentele acoperite de vegetatie, dar pot fi intalniti si la baza stancilor abrupte, subgrohotisuri.

Aye-Aye

Aye-aye se hraneste cu fructe si insecte in padurea tropicala din Madascar. Se foloseste de degetul mijlociu mai lung pentru a scoate insectele de sub coaja copacilor. Este foarte rar, din cauza pierderii habitatului si persecutiei localnicilor, care cred despre el ca omoara oameni in timp ce dorm.

Cazuarul

Cazuarul este o pasare care nu zboara si traieste in padurile tropicale din Noua  Guinee si Australia nordica. Pentru aparare se foloseste de ghiarele ascutite ca un brici, putand sfasia un atacator cu o singura lovitura de picior.

Pasarea de gheata

Habitat

Pasarea de gheata poate fi gasita la malul apelor incet curgatoare , putin adanci, in locuri fara valuri. Deoarece consuma cantintati mari de pesti mici, trebuie sa traiasca langa ape curate si bogate in pesti.
    Prafera zonele cu copaci crescuti deasupra apelor. Apa trebuie sa fie suficient de limpede, inca sa vada prin ia. Multe pasari de gheata traiesc tot timpul anului la malul apelor din apropierea loculuide cuibarit. Vremea rece le obliga sa gaseasca suprafete de apa neinghetata, de aceia iarna le putem vedea frecvent si la malul mari.

Capra domestica Elvetiana

Habitat

Si astazi traiesc caprele salbatice in regiunile montane din Asia de Sud-Vest. Si in Nordul insulei Creta a supravietuit  un efectiv mic. Aceste animale isi petrec ziua in cautare de hrana, timp in care sar indemanatice pe stanci. In lunga perioadade la domesticire a sa, capra domestica si-a marit capacitatea de adaptare. Este usor de crescut, insa femelele ce alcatuiesc grupuri mici sunt cele mai productive. Turmele sunt intretinute de regula in boxe sau in saivane.